Melanomul

Cuprins: Ce este melanomul? De ce este periculos melanomul? Care sunt cauzele melanomului? Cine are risc crescut de melanom? Cum recunosti melanomul? Diagnosticul melanomului Ce este stadializarea melanomului? Monitorizarea melanomului Cum se trateaza melanomul? Care este prognosticul melanomului? Cum previi melanomul? Intrebari pentru medicul tau

 

Ce este melanomul?

Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele.

El ia naștere din melanocite, celule ale pielii care produc pigmentul brun numit melanină.

Melanocitele normale sunt componente importante și foarte utile ale pielii sănătoase. Ele sunt situate în stratul superficial al pielii, în epiderm, și atunci când ne expunem la soare produc cantități crescute de melanină, care determină colorarea pielii în maron, adică ”bronzarea ” și protejează astfel pielea de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete solare.

Melanocitele se pot transforma în celule canceroase, maligne, care formează melanomul. Melanocitele maligne  se înmulțesc necontrolat, invadează țesuturile din jur și se pot împrăștia către alte organe (metastazează), cauzând probleme de sănătate și chiar moartea.

Melanomul este perfect vindecabil doar în faza sa de început. Lăsat netratat însă, se răspândește la organele vitale și adesea pune în pericol viața.

 

De ce este periculos melanomul?

• Melanomul nu este un cancer banal, și nici rar.
• Melanomul este cel mai periculos tip de cancer de piele și este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele.
• Numărul cazurilor de melanom a crescut de cca. 4 ori în ultimii 30 de ani în Europa și SUA
• Ca frecvență, melanomul se afla pe locul 5 dintre toate cancerele la bărbați și pe locul 6 la femei
• Melanomul este cel mai frecvent cancer la tinerii între 25 si 29 de ani
• Se estimează în prezent că 1 din 55 din oameni vor face melanom în cursul vieții
• Dacă este descoperit și tratat devreme, la începutul evoluției sale, melanomul este perfect vindecabil și supraviețuirea dupa 5 ani este aceeași ca la persoanele fără melanom
• In schimb dacă melanomul este descoperit târziu, când a metastazat deja, doar cca. 15% dintre acești pacienți vor supraviețui 5 ani.
• În faza avansată, când melanomul a metastazat în alte organe, durata medie de supraviețuire este de 6-9 luni
• Melanomul metastazat este de obicei rezistent la majoritatea tratamentelor anti-canceroase cunoscute în prezent.

 

Care sunt cauzele melanomului?

Expunerea Excesiva La Soare favorizează apariția  melanomului.

Melanomul poate fi cauzat de expunerea intensă, intermitentă la soare– cea care produce şi arsurile solare.

În ultimele 2 decenii, pe măsură ce oamenii își petrec din ce în ce mai mult din timpul liber la soare, iar moda lasă din ce în ce mai mult din suprafața pielii descoperită, numărul cazurilor noi de melanom s-a triplat cel puțin. Moda ”bronzului” a adus astfel și creșterea drastică a incidenței melanomului, ca și a celorlalte cancere de piele.

Bronzarea artificială . Razele ultraviolete A şi B emise de lămpile de bronzare artificială sunt extrem de dăunătoare. Studii recente au arătat că folosirea saloanelor de bronzare artificială (”solarele”) crește semnificativ riscul de a dezvolta melanom. Acest risc crește cu 75% dacă utilizarea solarului începe înainte de vârsta de 35 de ani (citește mai mult)

Ereditatea

Ereditatea joacă un rol important în producerea melanomului. Există familii cu mulți membri afectați de melanom.

Persoanele care au o rudă de sînge apropiată (mamă, tată, unchi sau fiu/fiică) care a avut melanom au la rândul lor un risc înalt de a dezvolta un melanom.

 

Cine are risc crescut de melanom?

Ereditatea poate juca un rol important în dezvoltarea acestei tumori, dar melanomul apare adesea în urma expunerii intense, intermitente la soare.

Un risc crescut de a dezvolta melanom îl au:

• Persoanele cu pielea albă, cu părul și ochii de culoare deschisă, care se ard ușor la soare și se bronzează greu sau deloc
• Persoanele care s-au ars adesea la soare în trecut, sau s-au expus pe durată mare la soare sau la lămpi cu ultraviolete
• Cei care au avut melanom în familie sau care au avut ei înșiși melanom sau alt cancer de piele
• Oamenii cu foarte multe alunițe, cei cu pete brune foarte mari prezente de la naștere (nevi congenitali) și cei cu alunițe mari, cu forme neregulate și culori neobișnuite (alunițe atipice, numite si nevi displazici)

 

Cum recunosti melanomul?

Melanomul nu apare din senin, și nu crește peste noapte. Există aproape întotdeauna semne prevestitoare ale pericolului, pe care le poți observa la timp. Fii atent(ă) la ele, deoarece atunci când melanomul este depistat din timp, este aproape întotdeauna vindecabil.

Melanomul la început poate semăna cu o aluniță. Spre deosebire de alunițele obișnuite, pe care le are toată lumea, melanomul însă crește rapid, și are formă și culoare neregulată.

Dacă observi pe piele o aluniță nouă, sau una cu aspect neobișnuit care se modifică rapid, ai grijă, ar putea fi un melanom.

De aceasta este atât de important să îți cunoști pielea extrem de bine. Examinează-ți pielea de pe întregul corp o dată pe lună şi prezintă-te la un control dermatologic complet cel puţin o dată pe an.

ALFABETUL MELANOMULUI

Primele 5 litere ale alfabetului reprezintă ghidul primelor semne de avertisment asupra melanomului.

Învață aceste semne și dacă observi vreunul din ele, programează imediat o consultație la dermatologul tău.

Aceste semne nu sunt dovadă certă a melanomului. Înseamnă doar că ar trebui să fii în gardă. Dermatologul va stabili dacă este vorba întradevăr de un melanom sau doar de o aluniță atipică sau alt fel de leziune a pielii.

Fotografiile de mai jos compară aluniţe benigne (inofensive) cu cele maligne (melanoame timpurii), conform alfabetului descris mai sus.

ASIMETRIA

Aluniţa benignă din imaginea de mai jos nu este asimetrică. Dacă tragi o linie imaginară prin mijlocul său vei observa că cele două părţi sunt identice, însemnând că este simetrică.

Dacă tragi o linie prin mijlocul aluniţei din imaginea de mai jos, cele două jumătăţi nu se vor potrivi, însemnând că este asimetrică, un semn de avertisment pentru melanom.

BORDURA (MARGINEA)

O aluniţă benignă are marginile netede şi regulate, așa cum se vede în imaginea de mai jos.

Bordura unui melanom are tendinţa de a fi neregulată. Marginile pot fi crestate sau în zig-zag, așa cum se vede în imaginea de mai jos.

CULOAREA

Cele mai multe aluniţe benigne au o singură culoare – de obicei o singură nuanţă de maro, Exemplu:

O varietate mare de culori este un alt semnal de alarmă. Pot apărea diferite nuanţe de maro, cafeniu sau negru. Un melanom poate, de asemenea, deveni roşu, alb sau albastru. Exemplu:

DIAMETRUL

Aluniţele benigne au de obicei diametrul mai mic decât cele maligne.

Melanoamele au de obicei diametrul mai mare decât guma de şters de la creion (cca. 6 mm), dar pot fi şi mai mici în momentul când sunt descoperite.

EVOLUŢIA

Aluniţele obișnuite, benigne arată la fel pe parcursul trecerii timpului. Alertează-te dacă o aluniţă începe să evolueze sau să se schimbe în orice fel.

Când o aluniţă începe să se modifice, consultă un medic dermatolog.

Orice schimbare – a mărimii, formei, culorii, reliefului sau alte trăsături, sau orice alt simptom nou cum ar fi sângerarea, mâncărimea sau formarea de cruste – semnalează pericol.

 

Diagnosticul melanomului

Stabilirea Diagnosticului De Melanom

Pentru a stabili diagnosticul de melanom, dermatologul va examina leziunea suspectă și poate folosi dermatoscopul pentru o analiză mai detaliată. Dermatoscopul este un instrument asemănător unei lupe, care mărește și permite vizualizarea structurii interne și a detaliilor de culoare ale alunițelor, care nu pot fi observate cu ochiul liber.

Uneori aceste examinări nu sunt suficiente și medicul poate decide să îndepărteze chirurgical ( să ”excizeze”)  leziunea suspectă pentru a o analiza la microscop și a stabili cu certitudine dacă era vorba de o aluniță sau de un melanom. Această intervenție chirurgicală este minoră și se efectuează de obicei cu anestezie locală.

De obicei este îndepărtată întreaga aluniță suspectă. În cazul în care leziunea este însă prea mare, sau situată într-o zonă delicată, cum ar fi fața, medicul poate decide să facă o biopsie, adică extragă doar o porțiune din aceasta, cea mai suspectă, pentru a o analiza la microscop.

Analiza la microscop se numește examen histopatologic. De obicei rezultatul acestei analize este gata în 1-2 săptămâni de la excizia aluniței suspecte.

Indicele Breslow Si Nivelul De Invazie Clarck

In cadrul rezultatului examenului histopatologic care confirma diagnosticul de melanom sunt adesea mentionati si acesti doi parametri: indicele Breslow si nivelul de invazie Clark. Ce inseamna acestia?

• Indicele Breslow (numit astfel dupa medicul care a definit acest parametru) reprezinta grosimea melanomului sau mai bine zis adancimea pana la care acesta a patruns in piele. Se masoara in milimetri si este cel mai important factor in estimarea prognosticului unui melanom.  Un melanom cu indice Breslow (cu grosime) sub 1 mm, este considerat un melanom subtire si are un prognostic bun. Cu cat indicele Breslow este mai mare, cu atat melanomul este mai mare si deci mai periculos.

  In special melanoamele cu indice Breslow mai mare de 4 mm sunt periculoase.

  Indicele Breslow se refera doar la grosimea tumorii din piele. Nu da nici o informatie despre prezenta sau absenta metastazelor de melanom.

  Diagnosticul histo-patologic al unui melanom nu este complet fara precizarea indicelui Breslow.

• Nivelul de invazie Clark, denumit astfel dupa medicul care l-a definit, reprezinta adancimea pana la care un melanom a patruns in piele. Nivelul Clark este exprimat in cifre romane, de la I la V.

  Nivelul Clark I semnifica un melanom subtire, care nu a depasit stratul superficial al pielii (epidermul).  Nivelul V semnifica un melanom care a crescut mult, patrunzand adanc in piele, pana la limita dintre al doilea (derm) si al treilea strat al pielii (hipoderm).

  

  Nivelul de invazie Clark masoara doar extinderea melanomului in piele, nu da nici o informatie privind metastazarea melanomului la alte organe decat pielea. Astfel, un melanom poate avea nivelul de invazie V, fara sa aiba metastaze.

  A nu se confunda nivelul de invazie Clark cu stadiul melanomului (vezi mai jos), de asemenea exprimat in cifre romane.

Atat nivelul de invazie Clark, cat si indicele Breslow dau informatii despre cat de mult a crescut un melanom si cat de adanc a patruns acesta in piele. Indicele Breslow, fiind masurat in mm, este mai precis decat nivelul de invazie Clark, si de aceea in prezent se recomanda ca doar el sa fie folosit in diagnosticul melanomului. Indicele Breslow este considerat cel mai important parametru de estimare a prognosticului unui melanom. In schimb nivelul de invazie Clark este din ce in ce mai putin folosit.

 

Ce este stadializarea melanomului?

În cazul în care examenul histopatologic (adică analiza la microscop) confirmă diagnosticul de melanom, următorul pas este să afli în ce stadiu de evoluție se afla melanomul, cu alte cuvinte să afli dacă tumora era încă în fazele de început, și afecta doar pielea, sau a apucat să metastazeze, adică să împrăștie celule canceroase în alte organe ale corpului. Aceasta înseamnă stadializarea melanomului.

Există 4 stadii de evoluție ale melanomului:

• Stadiul I: melanomul este la început, nu a pătruns adânc în piele (sub 1 mm)
• Stadiul II: melanomul a crescut și a pătruns mai adânc în piele, (peste 1mm) dar nu a depășit pielea, și nu s-a răspândit la alte organe
• Stadiul III: melanomul a trimis celule canceroase (a metastazat) în ganglionii limfatici din vecinătate
• Stadiul IV: melanomul a metastazat în alte organe ale corpului

Stadializarea este importantă pentru ca medicul să poată estima prognosticul și să stabilească cea mai eficientă metodă de tratament.

În general, cu cât stadiul este mai avansat, cu atât melanomul este mai periculos.

Pentru stadializare, medicul te va sfătui ce alte analize trebuie să faci, adaptat situației tale individuale.

Aceste analize pot include, în funcție de caz, una sau mai multe dintre următoarele:

• Analize de sânge
• Radiografii
• Tomografie computerizata
• RMN (rezonanță magnetică nucleară)
• Echografii
• PET (tomografie cu emisie de pozitroni)
• Biopsia ganglionului santinelă

De asemenea, în funcție de cât de avansat este melanomul, poți fi consultat de mai mulți medici cu specialități diferite: dermatolog, oncolog, chirurg etc.

 

Monitorizarea melanomului

Monitorizarea Dupa Tratament

Melanomul poate reapărea după tratament. De asemenea, metastazele de melanom pot apărea la intervale de timp de luni și ani de la tratamentul tumorii inițiale.

Din aceste motive, după diagnosticul și tratamentul unui melanom trebuie să continui să faci controale medicale regulate, pentru a depista cât mai devreme și a trata prompt posibilele recidive sau metastaze. Aceste controale constituie monitorizarea după tratament.

Controalele din cursul monitorizării trebuie să cuprindă o examinare completă a pielii de către dermatolog, o examinare medicală a întregului corp și eventual unele analize dintre cele enumerate mai sus

Cât timp și la ce intervale trebuie să faci aceste controale, depinde de stadiul melanomului și de tratamentul pe care l-ai urmat. De obicei controalele se fac la intervale de 3 sau 6 luni în primii 5 ani de la diagnosticul de melanom, și o dată pe an în următorii 5 ani, dacă între timp nu au apărut metastaze sau alte complicații.

Medicul tău dermatolog sau oncolog îți va explica detaliat în ce constau controalele și care este programarea lor în timp, în mod adaptat la situația ta individuală.

Monitorizarea Pe Termen Lung

Dacă ai avut un melanom, atunci chiar dacă el nu reapare sau nu metastazează, ai un risc crescut să dezvolți un melanom nou, în altă parte a corpului.

De aceea trebuie să îți cunoști pielea foarte bine, și să rămâi mereu atent(ă) la semnele de alarmă pentru melanom.

Controlează-ți singur(ă) pielea la intervale de 1 lună și mergi cel puțin o dată pe an la dermatolog, pentru o examinare  de specialitate a pielii.

De asemenea, nu uita să te protejezi de soare

Dacă ai scăpat de un melanom, nu lăsa nici o șansă celui de-al doilea!

Monitorizarea Familiei

Dacă tu ai avut melanom, rudele tale de sânge au risc crescut de a dezvolta și ele melanom, căci ereditatea joacă un rol important în apariția acestui cancer.

Prin urmare explică membrilor familiei tale pericolele melanomului și încurajează-i să își controleze cu regularitate pielea și să consulte cu regularitate un medic dermatolog.

De asemenea amintește-le să se protejeze de soare

 

Cum se trateaza melanomul?

Tratamentul este adaptat în funcție de stadiul tumorii. Există mai multe metode de tratament

Excizia Chirurgicala

Îndepărtarea chirurgicală completă este principala metodă de tratament al melanomului.

Atunci când melanomul este depistat în primele faze de evoluție, când este încă subțire și nu s-a răspândit la distanță, excizia chirurgicală standard este de obicei singurul tratament necesar.

Medicul foloseşte un bisturiu pentru a îndepărta întreaga tumoră împreună cu o margine de siguranţă din pielea sanatoasa înconjurătoare. Se folosește de obicei anestezia locală. Tăietura este închisă cu fire de sutură, iar tumora este trimisă la laborator pentru a verifica la microscop dacă toate celulele canceroase au fost îndepărtate.

Cu cît melanomul este îndepărtat chirurgical mai repede, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. Cu cât se întârzie mai mult, cu atît melanomul îți poate pune în pericol viața.

Chirurgia Micrografică Mohs

Chirurgia Micrografică Mohs, ca metodă alternativă de tratament chirurgical al melanomului poate fi folosită selectiv pentru îndepărtarea anumitor tipuri de melanom din unele regiuni speciale: cap, mâini, picioare.

În cadrul acestei proceduri dermatologul îndepărtează partea vizibilă a tumorii cu chiureta sau bisturiul şi apoi decupează straturi foarte subţiri din pielea înconjurătoare rămasă, strat cu strat. Fiecare strat este verificat atent la microscop şi procedura este repetată până când ultimul strat verificat nu mai conţine celule canceroase.

Folosind această metodă poate fi salvat mai mult țesut sănătos. Deși tehnica Mohs este folosită de regulă pentru alte tipuri de cancer de piele, cum ar fi carcinomul bazocelular și spinocelular, nu este însă o intervenție uzuală pentru melanom.

Disecția Ganglionilor Limfatici Regionali

Dacă celulele melanomului se răspândesc dincolo de locul inițial al tumorii, ele pot ajunge la ganglionii limfatici din vecinătate. Aceasta este o situație gravă, caci ganglionii limfatici deversează lichid (limfa) în circulația sangvină, astfel încât celulele canceroase pot ajunge în sânge și așa se pot răspândi în întregul corp.

Pentru a împiedica aceasta, chirurgii pot decide să îndepărteze în întregime grupul de ganglioni limfatici cel mai apropiat de tumoră.

Pentru a afla dacă melanomul a metastazat deja în ganglioni se practică în prezent biopsia ganglionului santinelă. Această procedură constă în îndepărtarea chirurgicală a unui singur ganglion (rar doi ganglioni)  din grup, cel care se află cel mai aproape de tumoră (ganglion santinelă). Acesta este examinat la microscop. Dacă ganglionul santinelă conține celule canceroase, atunci întregul grup de ganglioni este îndepătat chirurgical. Dacă însă ganglionul santinelă nu conține celule canceroase, ceilalți ganglioni nu mai sunt operați.

Alte Modalități De Tratament

Atunci când celulele de melanom au depășit ganglionii limfatici și s-au răspândit în corp, melanomul este considerat ca fiind în fază avansată, și se folosesc diverse metode de tratament.

Acestea includ radioterapia (iradierea), chimioterapia și imunoterapia (administrarea de substanțe care stimulează apărarea imună naturală a corpului). În majoritatea cazurilor, aceste metode nu vindecă formele avansate de melanom, dar adesea întârzie evoluția bolii și pot prelungi viața pacienților.

Aşadar, recunoaşterea semnalelor de alarmă din timp și depistarea melanomului cât mai devreme este cheia pentru salvarea vieţii!

Metode De Tratament Aflate In Studiu

Cercetatorii din domeniul medical cauta in permanenta noi medicamente mai eficiente, care sa combata melanomul. Numeroase astfel de medicamente se afla in studiu in diverse centre medicale. Pentru persoanele care sufera de melanom in faza avansata si la care metodele obisnuite de tratament nu au avut succes, participarea la aceste studii poate insemna o sansa in plus de oprire a bolii.

Daca ai melanom, intreaba-l pe medicul tau daca participarea la un astfel de studiu este posibila si recomandata in cazul tau

 

Care este prognosticul melanomului?

Melanomul este cea mai grava forma de cancer de piele.

În stadiu de început el este perfect vindecabil. În schimb dacă e lăsat netratat, cu cât ajunge într-un stadiu mai avansat cu atât e mai periculos. În stadiul IV, de melanom metastazat, viața este în pericol grav.

Melanomul poate metastaza la alte organe, și poate reapărea după tratament. Metastazele și recidivele pot apărea la interval de luni și ani de al diagnosticul tumorii inițiale, dar cel mai adesea acest lucru se întâmplă în primii 2 ani.

De aceea este foarte importantă monitorizarea regulată după tratament, pentru a depista și tratata cât mai devreme eventualele reveniri ale tumorii.

Dacă nu au apărut metastaze sau recidive timp de 10 ani de la diagnosticul inițial, melanomul este în general considerat vindecat.

O persoană care a avut melanom, chiar dacă acesta a fost vindecat, are risc crescut de a dezvolta un alt melanom, nou, în altă parte a corpului.

De aceea e foarte important ca după diagnosticul de melanom să îți controlezi regulat pielea și să rămâi mereu atent(ă) al semnele de alarmă pentru melanom.

 

Cum previi melanomul?

Cum nu îți poți schimba trăsăturile genetice, moștenite, poţi în schimb să te protejezi de soare și să îți cunoști bine pielea

Iată câteva bune obiceiuri de protecție, care ar trebui sa facă parte din îngrijirea zilnică a sănătății fiecăruia:

• Evită expunerea excesivă la soare și stai la umbră în special între orele de vârf (10.00 – 16.00)
• Nu te arde la soare
• Evită solarul și lămpile de bronzare artificială
• Flosește o cremă de fotoprotecție cu spectru larg, UVA și UVB și factor de protecţie (FPS) înalt, de cel puțin 15
• Aplică cca. 30g (echivalentul a două linguri) de cremă de fotoprotecție pe toate zonele corpului expuse la soare, cu 30 de minute înainte de a ieși afară. Repetă aplicarea din 2 în 2 ore sau după ce ai transpirat mult sau după ce ai intrat în apă
• Poartă îmbrăcăminte care să te protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi, pantaloni lungi, bluză cu mânecă lungă şi ochelari de soare cu filtru UV
• Nou-născuții nu trebuie lăsați la soare. Cremele de protecție solară pot fi folosite pentru copii începând de la vîrsta de 6 luni.
• Examineaza-ţi pielea, din creștet până la tălpi, o dată pe lună și fii atent(ă) la semnele de alarmă pentru melanom
• Mergi cel puțin o data pe an la medicul dermatolog pentru o examinare de specialitate a pielii.
• Nu lipsi de la nici unul dintre controalele pielii programate de medic dacă faci parte dintr-o familie cu melanom, dacă ai aluniţe atipice sau ai avut deja un melanom
• Copiii din familiile cu melanom ar trebui consultaţi regulat de un dermatolog începând de la vârsta de 10 ani.

 

Intrebari pentru medicul tau

Diagnosticul de melanom nu este unul banal. Asigura-te ca poți discuta cu medicul tău ceea ce te framântă și tot ceea ce ai vrea să știi despre acest diagnostic, despre posibilitățile de tratament și despre prognosticul tău pe termen mai lung.

Iată câteva întrebări pe care le-ai putea pune medicului tău pentru a clarifica situația ta. Bineînțeles sunt doar niște sugestii, și trebuie să te simți liber(a) să întrebi medicul orice altceva te interesează privind diagnosticul tău. Și nu uita: vecina, colegul de birou sau farmacista nu te pot sfătui la fel de bine ca un medic specializat în această problemă!

• Cât de adânc a pătruns melanomul în piele ( care e grosimea tumorii?)
• Melanomul a metastazat deja în alte organe?
• Ce analize trebuie să fac?
• Care sunt opțiunile de tratament în cazul meu? Care sunt riscurile și avantejele fiecăreia dintre aceste opțiuni?
• Există tratamente experimentale care ar fi posibile în cazul meu?
• Ce tratament îmi recomandați dvs? De ce?
• Care este prognosticul meu în opinia dvs?
• Ce trebuie să fac pentru a mă pregăti pentru tratament?
• Cât va dura tratamentul și care sunt efectele adverse la care să mă aștept?

• După tratament trebuie să fiu monitorizat ? cât timp ? unde trebuie să mă programez ?
• Care este riscul ca melanomul să reapară sau să dezvolte metastaze după tratament ?
• La ce trebuie să fiu atent, ca să recunosc dacă a reapărut melanomul ?
• Dacă reapare melanomul, ce trebuie să fac ?
• Am risc crescut să fac alt cancer de piele ?
• Ce trebuie să fac ca să previn reapariția melanomului sau apariția altui cancer de piele ?
• Cei din familia mea au risc crescut de cancer de piele ? ce trebuie să îi sfătuiesc să facă ?