(NEVII MELANOCITARI)
|
|
Aluniţele (numite și „nevi melanocitari”) sunt des întâlnite, fiind mici pete de culoare maronie, uneori proeminente, ce apar pe piele în primele decenii de viaţă, la aproape toată lumea.
Alunițele reprezinta aglomerari de celule producatoare de pigment (melanocite). Melanocitele sunt celule normale ale pielii, care, sub influenta razelor solare produc melanina, pigmentul brun care da culoarea ”bronzata” pielii nostre
Alunițele pot fi plate sau în relief şi sunt în general rotunde, cu formă regulată. Unele pot fi prezente deja de la naștere (nevi congenitali), dar cele mai multe multe din ele apar mai în copilărie și tinerețe.
Numărul de alunițe al unui persoane este influențat genetic pe de-o parte, și de expunerea la soare pe de altă parte. Persoanele cu multe alunițe au de obicei rude de sânge cu multe alunițe. Indiferent de familie, alunițele se înmulțesc după expunerea la soare.
De asemenea alunițele pot apărea în număr mai mare la adolescenți și în timpul sarcinii.
Alunițele sunt leziuni benigne. Adică se modifică foarte puțin în timpul vieții, cresc puțin și lent, și nu invadează niciodată țesuturile din jur, astfel încât nu ne afectează sănătatea
Aluniţele Atipice (numite și nevi displazici, sau nevi atipici) sunt o categorie aparte de aluniţe benigne, care au aspect neobişnuit, și pot semăna cu melanomul.
Alunițele atipice sunt importante caci pe de o parte ele pot fi confundate cu melanomul, și tratate excesiv, sau și mai grav, un melanom la început poate fi confundat cu o alunița atipica, dar benigna, și prin urmare insuficient tratat, ceea ce poate costa viața.
Pe de altă parte simpla prezență a alunițelor atipice lor semnalează un risc crescut de a dezvolta unul sau mai multe melanoame. Cu cât o persoană are un număr de aluniţe atipice mai mare, cu atât are un risc mai ridicat de a dezvolta un melanom.
Alunitele si riscul de melanom
Melanomul este o formă de cancer de piele care are cel mai mare risc de deces și se dezvoltă din melanocite de data aceasta maligne. Celulele melanomului, spre deosebire de melanocitele normale, cresc și se înmulțesc necontrolat, invadează și distrug țesuturile din jur și pot migra cu ușurință către alte organe ale corpului, determinând tulburări ale funcției acestora și chiar moartea. Datorită acestor caracteristici, melanomul este unul dintre cele mai agresive cancere umane.
Melanomul apare de cele mai multe ori ca o pată sau o excrescență asimetrică, cu margini neregulate şi culoare variabilă, de la roz la brun sau negru, care crește continuu în dimensiuni de-a lungul timpului. La început poate semăna cu o aluniță. În cazuri rare melanomul poate să nu fie de loc pigmentat.
Poate ai auzit că există o legatură între alunițe și riscul de dezvoltare a melanomului. E adevărat, iată cum:
Alunițele Atipice Și Melanomul
Prezența alunițelor atipice la o persoană semnalează un risc crescut al acelei persoane de a dezvolta un melanom pe piele.
De exemplu, cei care au 10 sau mai multe aluniţe atipice au un risc de 12 ori mai mare de a dezvolta melanom faţă de restul populaţiei. Nevii displazici se întâlnesc semnificativ mai des la pacienţii cu melanom decât la restul populaţiei.
Studiile medicale au arătat faptul că 2-8% din persoanele de rasă albă, caucaziană au aluniţe atipice.
Ereditatea pare să joace un rol important în apariția lor. Persoanele care au nevi displazici și un istoric de melanom în familie (2 sau mai multe rude de sânge apropiate având această afecţiune) au un risc extrem de ridicat de a dezvolta la rândul lor melanom.
Cei care au nevi displazici, dar nu au rude cu melanom, înfruntă totuşi un risc de melanom de 7 până la 27 ori mai ridicat decât restul populaţiei – cu siguranţă un risc suficient de mare pentru a justifica auto-examinări lunare, examinări de specialitate regulate şi protecţie solară zilnică.
Persoanele cu nevi displazici și care au cazuri de nevi displazici sau melanom în familie au tendința de a dezvolta melanom la o vârstă mai tânăra decât media pacienților cu melanom. Persoanele cu nevi displazici, dar care nu au rude cu melanom sau cu nevi displazici pot dezvolta de asemenea melanom la vârste tinere, dar acest lucru se întâmplă mai rar
Sindromul Alunițelor Atipice
Unele persoane au atât de multe aluniţele normale şi atipice încât sunt caracterizate ca având sindromul aluniţelor atipice sau sindromul nevilor displazici. Ele au un risc mai mare de a dezvolta melanom. Persoanele cu sindromul aluniţelor atipice prezintă în general următoarele caracteristici:
- 100 sau mai multe aluniţe tipice și atipice
- Una sau mai multe aluniţe atipice
Un risc excepţional de ridicat de a dezvolta melanom îl au cei cu ”Sindromul melanomului cu aluniţe multiple şi atipice în familie” (familial atypical multiple moles melanoma syndrome FAMMM). Aceste persoane au atât sindromul alunițelor atipice, cât și una sau mai multe rude de gradul I și II cu melanom. În timp ce aluniţele atipice apar de obicei în copilărie, ele pot apărea în orice moment al vieţii la persoanele cu FAMMM
Alunițele Se Pot Transforma În Melanom
Atât alunițele atipice cât și (mai rar) cele tipice se pot transforma la un moment dat în melanom. Acest lucru se întâmplă rar, dar este posibil. Principalii factori care contribuie la transformare sunt expunerea excesivă la soare și traumatismele repetate (cum ar fi ruperea sau zgârierea repetată a alunițelor).
De asemenea nevii prezenți de la naștere (nevii congenitali) de mari dimensiuni ( peste 20 cm diametru) au un risc crescut ca în suprafața lor să se dezvolte un melanom.
Melanomul poate fi unul dintre cancerele cele mai ușor de depistat și de asemenea unul dintre cancerele cele mai ușor de tratat dacă este descoperit și îndepărtat din timp. În schimb, dacă este lăsat să se dezvolte până când se răspândește în corp (metastazează), prognosticul este foarte prost, riscul de deces fiind mare.
Cum deosebești aluniţele de melanom?
Aceste informații te vor ajuta să recunoşti nevii displazici sau aluniţele atipice şi să identifici melanomul în primele faze – atunci când este cel mai uşor de tratat.
Aluniţele Normale
În medie, un adult tânăr are în jur de 10 până la 20 de astfel de pete sau ridicături pe piele. În general, aluniţele normale (nevii melanocitari) prezintă următoarele caracteristici:
FORMĂ: simetrică, rotundă sau ovală
MARGINI: regulate, nete şi bine definite
CULOARE: uniformă, de obicei bej, brună sau culoarea pielii
DIAMETRU: în general 6 mm sau mai mic
De asemenea alunițele tipice mai prezintă și următoarele caracteristici:
LOCALIZARE: adesea grupate în zonele expuse la soare de pe faţă, corp, braţe şi picioare
DEBUT: cel mai adesea în timpul copilăriei și până la vârsta de 35-40 ani.
UNIFORMITATE: aluniţele normale seamănă între ele
Aluniţă normală, simetrică. Dacă tragi o linie imaginară prin mijlocul său, cele două jumătăţi vor fi identice, se vor potrivi.
Aluniţă normală – simetrie, margini regulate, dimensiuni mici, o singură nuanţă de maro.
Nevii Displazici (Alunitele Atipice)
Aluniţele atipice, de obicei mari, reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru melanom. Ca aspect, aceste aluniţe pot semăna cu un melanom și în general prezintă următoarele caracteristici:
FORMĂ: adesea asimetrică: o linie trasă prin mijloc nu va genera jumătăţi identice.
MARGINE: neregulată şi/sau ștearsă, slab definită – marginile aluniţei se pierd treptat în pielea înconjurătoare.
CULOARE: variată şi neomogenă, cu zone discrete de maron-roșcat, brun, roşu, albastru sau negru.
DIAMETRU: de obicei mai mare de 6 mm, dar pot fi şi mai mici
Nevi multicolori, mai mari, cu aspect “in tinta”, un aspect des întâlnit
Nevi melanocitari atipici (”nevi Clark”) – asimetrie, margini neregulate, nuante variate de brun, diametru > 6 mm
Nevi atipici în zona inferioară a spatelui; se pot observa asimetria, culoarea variată și marginile neregulate
Nev atipic pe spate. Se observă marginile șterse, asimetria și variațiile de culoare
Nevi atipici pe spate – asimetrie, margini neregulate, mai multe nuanțe de brun, dimensiuni mai mari de 1cm
Alte caracteristici ale alunițelor atipice:
LOCALIZARE: în cele mai multe cazuri pe spate, piept, abdomen şi rădăcina membrelor; pot de asemenea apărea în zonele neexpuse în mod normal razelor solare, cum ar fi pe fese, sâni, în regiunea inghinală sau chiar şi pe scalp.
CREŞTERE: Creșterea în suprafață a unei aluniţe anterior stabile, sau apariţia unei aluniţe noi după vârsta de 35-40 ani ar trebui să ridice suspiciuni.
SUPRAFAŢĂ: Porţiunea centrală este de obicei mai ridicată, în timp ce zonele periferice sunt de obicei plate, uneori cu foarte mici denivelări.
ASPECT: foarte variat
NUMĂR: poate varia de la câteva până la mult peste 100 de alunițe atipice.
Melanomul apare de cele mai multe ori ca o pată sau o excrescență asimetrică, cu margini neregulate şi culoare variabilă, de la roz la brun sau negru, care crește continuu în dimensiuni de-a lungul timpului. La început poate semăna cu o aluniță. În cazuri rare melanomul poate să nu fie de loc pigmentat.
Melanomul de obicei prezintă următoarele caracteristici, prin care poți să îl recunoști, și pe care ți le poți aminti simplu:
- Asimetrie: o linie trasă prin mijloc nu va genera jumătăţi identice.
- Borduri ( margini) neregulate, în unele locuri șterse
- Culoare neomogena, variată cu zone de maron-roșcat, brun, roşu, roz, albastru sau negru.
- Diametru peste 6mm
- Evoluție, adică orice modificare rapidă: de formă, de dimensiune, de culoare, de relief
Melanom, asimetrie, margini neregulate, culoare variată, 1 cm diametru
Melanom – culoare variind de la negru și brun la roz
Dacă observi o aluniță cu aceste semne pe pielea ta sau pe pielea unui membru al familiei tale nu întârzia: consultă un medic dermatolog. Orice aluniţă sau pată pigmentată nou aparută – sau orice schimbare a dimensiunilor, formei, culorii sau a simptomelor la o aluniţă sau pată deja existentă – poate reprezenta primul semn al cancerului de piele.
Consultă dermatologul la prima suspiciune. Nu aştepta să apară semnale de alarmă mai serioase pentru melanom, cum ar fi:
- MÂNCARIME
- CREȘTERE ÎN RELIEF
- CRUSTE
- ZEMUIRE
- CULOARE NEGRU-ALBĂSTRUIE
- DURERE
- SÂNGERARE
- INFLAMAȚIE
- ULCERARE
Aceste semne apar de obicei când melanomul este într-o fază mai avansată.
ȚINE MINTE: orice aluniță (pată sau excrescență pigmentară) care suferă modificări de formă, dimensiuni sau culoare, sau care se însoțește de mâncarime sau sângerare- trebuie suspectată că este melanom.
Cum Deosebești Alunițele Atipice De Melanom?
Nu e ușor să deosebești un melanom aflat la început de o aluniță atipică.
Mai mult, uneori o aluniță atipică sau chiar una obișnuită se poate transforma la un moment dat în melanom.
Diferențierea o face de obicei medicul dermatolog. Pentru aceasta, medicul poate folosi dermatoscopul pentru a examina alunița suspectă. Dermatoscopul este un instrument asemănător unei lupe, care mărește și permite vizualizarea structurii interne și a detaliilor de culoare ale alunițelor, care nu pot fi observate cu ochiul liber.
Uneori, nici acesta nu este suficient și medicul trebuie să îndepărteze chirurgical leziunea suspectă, pentru a o analiza la microscop. Doar așa poate afla dacă era vorba de o aluniță sau de un melanom.
În cazul unui melanom, cu cît este îndepărtat chirurgical mai repede, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. Cu cât se întârzie mai mult, cu atît melanomul îți poate pune în pericol viața.
Prin urmare, consultă fără întârziere un dermatolog, dacă observi o aluniță neobișnuită, care îndeplinește criteriile ABCDE, sau care își schimbă dimesniunile sau aspectul.
Oricine are risc crescut de a dezvolta un melanom trebuie să fie foarte vigilent.
Ai vreunul dintre următorii factori de risc:
- Ochi de culoare deschisă;
- păr blond; piele albă;
- pistrui;
- un număr mare de alunițe;
- o aluniță foarte mare, prezentă de la naștere;
- nevi displazici;
- sensibilitate mare la soare;
- dificultate de a te bronza;
- arsuri solare în trecut;
- tu sau cineva din familia ta ați avut melanom sau alte tipuri de cancer de piele?
Atunci iată câteva sfaturi care te ajută să îți păstrezi pielea sănătoasă și să împiedici un melanom să se dezvolte neobservat până în faze avansate, care pun în pericol viața:
- examinează-ți toată suprafața pielii în fiecare lună, cu ajutorul unei surse bune de lumină, al unei oglinzi de perete și al unei oglinzi mici, de mână (află mai mult)
Membrii familiei sau prietenii pot fi rugați să ajute la examinarea zonelor corpului dificil de vizualizat direct. Un uscător de păr poate fi folosit pentru a examina cu mai multă ușurință pielea capului, nu trebuie uitate tălpile și spațiile dintre degetele de la picioare;
- consultă imediat medicul dermatolog dacă apar semnele de alarmă pentru melanom descrise mai sus;
- consultă cel puțin o dată pe an medicul dermatolog pentru un control al pielii. Alunițele care se modifică, așa cum se întâmplă la pubertate, trebuie controlate mai frecvent. Medicul trebuie informat despre orice aluniță care prezintă semne, simptome sau modificări suspecte.
- evită expunerea exagerată la soare și arsurile solare (citește mai mult despre cum te poți proteja de soare)
Recomandari pentru persoanele cu nevi displazici
Dacă dermatologul tău stabilește că ai nevi displazici, iată ce ar fi bine să faci:
- întocmește un istoric complet al cazurilor de alunițe atipice, melanom și alte cancere de piele existente în familia ta și discută-l cu medicul tău dermatolog
- efectuează controale complete ale pielii la intervalele recomandate de dermatolog și sfătuiește-i pe membrii familiei tale să procedeze la fel
- examinezează-ți pielea o dată pe lună, în completarea controalelor medicale
- evită expunerea la soare. Expunerea excesivă la soare poate stimula apariția de noi alunițe sau chiar a melanomului
- discută cu medicul tău despre posibilitatea de a efectua un set de fotografii ale întregii suprafețe a pielii, pentru a putea urmări mai ușor eventualele modificări suferite în timp de alunițe. Aceste fotografii sunt utile în special dacă ai multe alunițe sau dacă membrii familiei tale au mulți nevi displazici sau au suferit de melanom.
- consultă fără întârziere medicul dermatolog pentru orice excrescență a pielii cu aspect neobișnuit sau care se modifică rapid
- discută cu medicul tău oportunitatea unui control oftalmologic, deoarece melanomul se poate dezvolta și la nivelul ochilor.
- fii atent(ă), dar nu te alarma exagerat.
Auto-examinarea regulată a pielii, controalele dermatologice periodice și bunul simț te ajută să reduci foarte mult riscul de a dezvolta un melanom care să nu fie observat la timp și care să îți pună în pericol viața.
Marea majoritate a alunițelor sunt benigne și nu pun probleme de sănătate, prin urmare nu necesită tratament.
Dacă o aluniță are un aspect neobișnuit, îndeplinește criteriile ABCD, sau se modifică în timp, atunci poate fi de fapt un melanom la început, și trebuie să te prezinți fără întârziere la medicul dermatolog. Acesta poate stabili dacă e vorba de o aluniță inofensivă, de o aluniță cu risc de transformare canceroasă sau chiar de un melanom.
Dermatologul poate decide să excizeze ( îndepărteze chirurgical) alunița suspectă, pentru a o analiza la microscop și a stabili exact natura ei.
Aceasta este o intervenție minoră, care se efectuează sub anestezie locală.
În cazul în care analiza la microscop confirmă prezența celulelor canceroase, atunci medicul poate decide o adoua excizie, mai largă, care să cuprindă o și o mică margine de piele sănătoasă în jurul locului aluniței inițiale.
Nu este necesar să fie îndepărtate toate alunițele atipice, ci doar acelea care prezintă modificări semnificative, semne sugestive pentru melanom și eventual cele care apar după vîrsta de 40 de ani.
Dacă ai multe alunițe, normale sau atipice, controlează-ți cu regularitate pielea și consultă cu regularitate un dermatolog pentru a observa din timp dacă apar modificări suspecte .
Unele persoane doresc să ”scape” de alunițele inestetice, chiar dacă acestea sunt normale, nu s-au modificat și nu au semne de alarmă pentru melanom. Aceasta se poate realiza prin intervenție chirurgicală, de obicei cu anestezie locală, urmată eventual de analiza la microscop a leziunii. Medicul dermatolog poate recomanda cea mai potrivită variantă de tratament în acest caz.
Dacă după tratament o aluniță reapare, consultă fără întârziere medicul dermatolog
Deși cancerele de piele sunt aproape întotdeauna vindecabile dacă sunt depistate şi tratate din timp, cea mai sigură măsură de apărare împotriva acestora o reprezintă prevenirea lor de la bun început. Iată câteva bune obiceiuri de protecție, care ar trebui sa facă parte din îngrijirea zilnică a sănătății fiecăruia:
- Evită expunerea excesivă la soare și stai la umbră în special între orele de vârf (10.00 – 16.00)
- Nu te arde la soare.
- Folosește o cremă de fotoprotecție cu spectru larg, UVA și UVB și factor de protecţie (FPS) înalt, de cel puțin 15
- Aplică cca. 30g (echivalentul a două linguri) de cremă de fotoprotecție pe toate zonele corpului expuse la soare cu 30 de minute înainte de a ieși afară. Repetă aplicarea din 2 în 2 ore.
- Poartă îmbrăcăminte care să te protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi şi ochelari de soare cu filtru UV
- Nou-născuții nu trebuie lăsați la soare. Cremele de protecție solară pot fi folosite pentru copii începând de la vîrsta de 6 luni.
- Examinează-ţi pielea din creștet până la tălpi o dată pe lună
- Mergi cel puțin o dată pe an la dermatolog pentru o examinare de specialitate a pielii.
Publicatie a Fundatiei Romane contra Cancerului de Piele cu sprijinul Skin Cancer Foundation.
Imagini puse la dispozitie de prof. Dr. Dan Forsea.
Pentru informatii suplimentare contactati Fundatia Romana contra Cancerului de Piele:
www.cancerdepiele.ro
info@cancerdepiele.ro