The Skin Cancer Foundation

Basal Cell Carcinoma

CEL MAI FRECVENT CANCER AL PIELII

Cuprins:

 

Ce este carcinomul bazocelular (CBC)?

Carcinomul bazocelular (CBC) este cea mai frecventă formă de cancer al pielii, afectând în fiecare an milioane de oameni în întreaga lume. In fapt CBC este cel mai frecvent tip de cancer al omului.

Mai mult de o treime din toate cazurile de cancer diagnosticate în întreaga lume sunt cancere ale pielii, iar marea majoritate a acestora sunt carcinoame bazocelulare.

CBC ia naștere din celulele bazale, aflate la baza epidermului, care este stratul superficial al pielii (vezi poza)

Carcinom bazocelular

 

Cauzele carcinomului bazocelular

Expunerea de lungă durată la soare este cauza marii majorități a carcinoamelor bazocelulare, care se dezvoltă de obicei în zonele expuse ale corpului-în special fața, urechile și gâtul, dar și umerii și spatele. Rareori, CBC apare în zonele neexpuse la soare.

În unele cazuri, apariția CBC este favorizată de unii factori cum ar fi contactul cu arsenicul, expunerea la radiații, răni care nu se vindecă, inflamații cronice ale pielii și complicațiile arsurilor, cicatricilor, infecțiilor pielii, vaccinărilor și chiar ale tatuajelor.

 

Cine are risc crescut de a dezvolta CBC

Oricine s-a expus timp îndelungat la soare poate dezvolta CBC.

Persoanele cu piele deschisă la culoare, păr blond şi ochi albaştri, verzi sau cenuşii au riscul cel mai înalt.

Cel mai adesea sunt afectați vârstnicii, dar pe măsură ce numărul cazurilor noi de CBC a crescut masiv în ultimele decenii, vârsta medie de debut al acestui cancer a scăzut semnificativ.

Copiii sunt foarte rar afectați, dar CBC apare uneori la adolescenți. Dermatologii raportează tot mai multe cazuri de CBC diagnosticate la pacienți între 20 și 40 de ani.

CBC este întâlnit mai des la bărbați decât la femei, dar numărul femeilor afectate de acest tip de cancer este în creștere.

Persoanele cu profesii ce implică multe ore petrecute în aer liber sau cei care îşi petrec timpul liber la soare se află în special în pericol.

Regiunea geografică este de asemenea un factor ce influențează riscul de CBC, care este mai mare la latitudinile apropiate de Ecuator, mai ales pentru persoanele cu pielea albă.

 

Cum depistezi carcinomul bazocelular?

La Ce Să Te Uiți?

Trasaturile caracteristice pentru CBC sunt ilustrate în paginile următoare. Adesea, aceeași tumoră poate prezenta două sau mai multe dintre acestea. Uneori CBC poate semăna cu afecțiuni benigne ale pielii, cum ar fi psoriazisul sau eczema, și doar un medic cu experiență, specializat în boli de piele poate face corect diferența.

Învață semnele de CBC și examinează-ți pielea cu regularitate, o dată pe lună, sau și mai frecvent dacă ai un grad crescut de risc. Nu uita să controlezi și pielea capului, zona din spatele urechilor, ceafa și alte regiuni mai greu vizibile. Dacă observi vreunul din semnele de alarmă pentru cancerul de piele, sau alte modificări îngrijorătoare ale pielii, consultă fără întârziere medicul dermatolog.

Fundația Română contra Cancerului de Piele recomandă examinarea întregii suprafețe a pielii de către un dermatolog la intervale regulate. Medicul va programa aceste controale în funcție de factorii tăi de risc specifici, cum ar fi tipul de piele și gradul de expunere la soare în trecut.

Semne De Alarmă Pentru Carcinomul Bazocelular

O RANĂ DESCHISĂ care sângerează, zemuiește sau formează cruste și rămîne deschisă căteva săptămâni, apoi se închide temporar și sângereaza din nou. O rană persistentă, care nu se vindecă este un semn foarte sugestiv pentru CBC

Carcinom bazocelular

Carcinom bazocelular

O PATĂ ROȘIATICĂ sau o zonă iritată care apare de obicei pe față, pe piept, pe umeri și brațe sau pe gambe. Uneori pata se poate acoperi de cruste și poate fi însoțită de mâncărime. Alte ori poate persista fără nici un simptom

Carcinom bazocelular

Carcinom bazocelular

O EXCRESCENȚĂ ROZ CU MARGINEA PUȚIN MAI RELIEFATĂ DECÂT CENTRUL, ca un șirag de mărgele, și cu o depresiune centrală, adesea acoperită de cruste. Pe măsură ce leziunea crește în dimensiuni, încep să se observe la suprafața ei vase de sânge fine.

Carcinom bazocelular

Carcinom bazocelular

UN NODUL LUCIOS, cu aspect perlat, translucid, adesea de culoare roz, roșie sau albă. Poate fi însă și maron-roșcat, brun sau negru, mai ales la persoanele cu pielea mai închisă la culoare, în acest caz putând fi confundat cu o aluniță.

Carcinom bazocelular

Carcinom bazocelular

O ZONĂ ASEMĂNĂTOARE UNEI CICATRICI, albă, gălbuie sau ceroasă, adesea cu margini șterse, slab definite, pielea din aceasta regiune fiind întinsă și netedă. Acest aspect constituie un semnal de alarmă și poate indica prezența de prelungiri tumorale în piele, ceea ce face ca tumora să fie mai mare decât se vede cu ochiul liber.

Carcinom bazocelular

Carcinom bazocelular

 

Diagnosticul medical

De obicei diagnosticul de carcinom bazocelular este pus in urma examinarii medicale de catre specialistul dermatolog.

Pentru confirmarea diagnosticului,  dermatologul poate efectua o dermatoscopie. Aceasta presupune examinarea leziunii suspecte cu ajutorul unei lupe speciale numita dermatoscop.

In unele cazuri, după examinarea medicală, pentru confirmarea diagnosticului de CBC poate fi necesara o biopsie. Aceasta constă în extragerea (sub anestezie locala) și examinarea la microscop a unei mici porțiuni din tumoră. Dacă se confirmă prezența celulelor canceroase în fragmentul de tumoră examinat, atunci este necesar tratamentul, de obicei chirurgical.

 

Modalități de tratament pentru carcinomul bazocelular

Din fericire, există în prezent mai multe metode eficiente de eradicare a CBC. Alegerea modalității de tratament se face în funcție de tipul, mărimea, localizarea şi gradul de invazie în profunzime a tumorii, precum şi de vârsta pacientului şi de starea sa generală de sănătate.

Tratamentul poate fi efectuat ambulator, într-un cabinet medical sau o clinică. În cazul celor mai multe proceduri se foloseşte anestezia locală. Durerea sau disconfortul sunt de obicei minime in timpul intervenției şi extrem de rar apar după aceasta.

Excizia Chirurgicală

Cu ajutorul unui bisturiu, medicul îndepărtează în totalitate tumora, împreună cu o porțiune din pielea aparent normală înconjurătoare, ca margine de siguranţă. Incizia este apoi închisă cu fire de sutură, iar tumora este dusă la laborator unde va fi examinată la microscop pentru a verifica dacă toate celulele maligne au fost îndepărtate. Procedura necesită anestezie locală.

Chirurgia Micrografică Mohs

Medicul îndepărtează tumora cu chiureta sau bisturiul şi apoi decupează straturi foarte subţiri din pielea înconjurătoare rămasă, strat cu strat. Fiecare strat este verificat atent la microscop şi procedura este repetată până când ultimul strat verificat nu mai conţine celule canceroase. Această tehnică permite salvarea unei părți mai mari de ţesut sănătos şi asigură cel mai mare procent de vindecări. Este insa o tehnica laborioasa, cu durata mai mare, si se foloseşte în special în cazul tumorilor care au recidivat deja sau care se află în zone greu de tratat cum ar fi capul, gâtul, mâinile şi picioarele.

Chiuretajul Și Electrocauterizarea

Tumora este îndepărtată cu ajutorul unei chiurete (un instrument cu o lamă ascuțită, în formă de inel). Apoi, căldura produsă de acul unui electrocauter este folosită pentru a distruge țesutul tumoral rămas și pentru a opri sîngerarea.

Această procedură poate fi repetată de mai multe ori până la eliminarea completă a tuturor celulelor tumorale.

Un dezavantaj îl constituie imposibilitatea verificării la microscop, după tratament, dacă tumora a fost eliminată complet.

Criochirurgia

Tumora este distrusă prin congelare cu azot lichid, fără a fi nevoie de bisturiu sau de anestezie. Procedura poate fi repetată de mai multe ori în cadrul aceleiași ședințe de tratament, pentru a se obține distrugerea completă a tuturor celulelor tumorale. În urma  acestui tratament tumora se acoperă de cruste și cade singură în câteva săptămâni. Criochirurgia este o metodă eficientă de tratament pentru  tumorile mici, superficiale, în special pentru pacienții cu risc crescut de sângerare sau care nu tolerează anestezia.

Această metodă este însă folosită mai rar în prezent și are o frecvență mai mare a recidivelor tumorale decât alte tehnici.

Radioterapia

Un medic radiolog iradiază tumora cu un fascicol de raze X sau de particole ( protoni, electroni etc.). Distrugerea totală a tumorii necesită în general mai multe ședințe de tratament pe săptămână,  repetate pe parcursul a 1-4 săptămâni.

Radioterapia este folosită pentru tumorile care sunt greu de îndepărtat chirurgical sau în cazul pacienţilor cu vârstă înaintată sau cu  stare generală de sănătate precară.

Chirurgia Laser

Stratul exterior al pielii şi o parte variabilă din straturile mai profunde sunt îndepărtate utilizând un dispozitiv laser cu dioxid de carbon sau erbium-YAG. Laserele asigură medicului un bun control asupra adâncimii până la care se îndepărtează țesutul și sunt uneori folosite ca a doua linie de  terapie atunci când celelalte tehnici nu au avut succes.Se folosește în special pentru tumorile mici, superficiale.

Un dezavantaj îl constituie imposibilitatea verificării la microscop, după tratament, dacă tumora a fost eliminată complet, și de aceea nu se recomandă în tumorile mai profunde, cu risc de recidivă.

Terapia Fotodinamică (TFD)

TFD poate fi extrem de folositoare în cazul pacienților care au mai multe carcinoame bazocelulare, superficiale. Se aplică local pe leziuni o substanță fotosensibilizantă (acid 5-aminolevulinic sau un derivat) în cabinetul dermatologic. Această substanță este absorbită doar de celulele canceroase. După câteva ore se aplică pe zonele tratate cu fotosensibilizant o lumină puternică, activatoare. Acest tratament distruge selectiv CBC cauzând pagube minime asupra ţesutului sănătos din jur. Metoda este rezervată tumorilor mici, superficiale.

Medicamente Topice

Acestea sunt substanțe care se aplică direct pe tumoră și sunt folosite în tratamentul CBC multiple sau la pacienții la care este contraindicată chirurgia. Aceste tratamente sunt destul de eficiente, iar rezultatele cosmetice sunt bune, deoarece nu este tăiată pielea.

  • Imiquimod este o substanță aprobată pentru tratamentul CBC superficiale. Crema, cu concentrație de 5 % este aplicată pe tumoră de 5 ori pe săptămână, timp de maxim 6 săptămâni. Este prima dintr-o nouă clasă de substanțe care acționează prin stimularea răspunsului imun. Sunt în desfășurare studii care să îi testeze eficiența și în alte forme de CBC. Efectele adverse sunt variabile, cele mai constante fiind roșeața și iritația.

  • 5-Fluorouracil (5-FU) este de asemenea aprobat pentru tratamentul CBC superficiale. Crema sau soluția cu concentrație de 5 % este aplicată prin masaj ușor pe tumoră de 2 ori pe zi timp de 3 până la 6 săptămâni. Unii pacienți nu au nici o reacție adversă, la alții însă apar dureri sau inflamație. Roșeața și iritația sunt de asemenea efecte adverse frecvente și ale acestui medicament.

 

Progonostic

Nu E Un Cancer Banal!

CBC este ușor de tratat dacă este depistat în faza de început. Cu cât tumora a crescut însă mai mult, cu atât va fi nevoie de un tratament mai amplu.

Este important de stiut ca acest tip de cancer nu se răspândește (metastazează) la alte organe decât foarte rar.

În schimb, dacă nu este tratat, se extinde și poate distruge țesuturile din jur, inclusiv ochii, nasul sau urechile, putând cauza mutilări și desfigurări importante.

Când sunt îndepărtate chirurgical tumori mici, cicatricile rezultate sunt de obicei acceptabile din punct de vedere cosmetic. În schimb dacă tumorile sunt foarte mari, poate fi nevoie de chirurgie plastică, cu lambouri și grefe de piele pentru a acoperi tăietura, ceea ce produce de obicei cicatrici și semne inestetice.

Carcinomul bazocelular nu se vindecă de la sine!

El se extinde, mai repede sau mai încet, dar continuu.

Cu cât îl depistezi și tratezi mai devreme, cu atât tratamentul va fi mai ușor de suportat, și urmările mai puțin grave!

Riscul De Recidive

Persoanele care au avut un CBC au un risc crescut de a dezvolta încă unul de-a lungul timpului, fie în același loc fie la distanță de primul.

CBC din pielea capului sau de pe nas pun cele mai multe probleme, cu recidive ce apar de obicei în primii 2 ani de la excizia chirurgicală.

Prin urmare consultațiile regulate la dermatolog trebuie să devină un obicei, pentru ca atât zonele deja tratate, cât și întreaga suprafață a pielii să fie controlate.

În funcție de tipul de cancer și de factorii de risc individuali, medicul dermatolog va stabili la ce intervale trebuie să vii la control, și cum trebuie să îți supraveghezi pielea între controalele medicale. De asemenea te va sfătui la ce trebuie să fii atent(ă) ca să depistezi cât mai devreme o o eventuală recidivă a cancerului, și ce trebuie să faci ca să previi revenirea cancerului sau apariția unui alt cancer de piele.

În cazul în care un carcinom bazocelular reapare, medicul poate recomanda o modalitate de tratament diferită. Unele metode, cum ar fi chirurgia micrografică Mohs, sunt mai eficiente în evitarea recidivelor.

 

Cum previi carcinomul bazocelular?

Deși CBC şi alte forme ale cancerului de piele sunt aproape întotdeauna vindecabile dacă sunt depistate şi tratate din timp, cea mai sigură măsură de apărare împotriva acestora o reprezintă prevenirea lor de la bun început. Iată câteva obiceiuri bune de protecție, care ar trebui sa facă parte din îngrijirea zilnică a sănătății fiecăruia:

  • Evită expunerea excesivă la soare și stai la umbră în special între orele de vârf (10.00 – 16.00)
  • Nu te arde la soare
  • Evită solarul și lămpile de bronzare artificială
  • Folosește o cremă de fotoprotecție cu spectru larg, UVA și UVB, și factor de protecţie (FPS) înalt, de cel puțin 15
  • Aplică cca. 30g (echivalentul a două linguri) de cremă de fotoprotecție pe toate zonele corpului expuse la soare, cu 30 de minute înainte de a ieși afară. Repetă aplicarea din 2 în 2 ore sau după ce ai transpirat mult sau după ce ai intrat în apă
  • Poartă îmbrăcăminte care să te protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi, pantaloni lungi, bluză cu mânecă lungă şi ochelari de soare cu filtru UV
  • Nou-născuții nu trebuie lăsați la soare. Cremele de protecție solară pot fi folosite pentru copii începând de la vîrsta de 6 luni.
  • Examinează-ți pielea, din creștet până la tălpi, o dată pe lună
  • Mergi cel puțin o data pe an la dermatolog pentru o examinare de specialitate a pielii.

 

Intrebari pentru medicul tau

Diagnosticul de cancer de piele nu este unul banal. Asigura-te ca poți discuta cu medicul tău ceea ce te framântă și tot ceea ce ai vrea să știi despre acest diagnostic, despre posibilitățile de tratament și despre prognosticul tău pe termen mai lung.

Iată câteva întrebări pe care le-ai putea pune medicului tău pentru a clarifica situația ta. Bineînțeles sunt doar niște sugestii, și trebuie să te simți liber să întrebi medicul orice altceva te interesează privind diagnosticul tău. Și nu uita: vecina, colegul de birou sau farmacista nu te pot sfătui la fel de bine ca un medic specializat în această problemă!

  • Ce tip de cancer de piele am?
  • Acest cancer are risc de metastazare ? a metastazat deja ?
  • Care sunt opțiunile de tratament în cazul meu și ce îmi recomandați dvs.?
  • În afară de intervenția chirurgicală mai este nevoie de vreun tratament ?
  • Care sunt riscurile sau efectele adverse ale tratamentului, la care trebuie să mă aștept ?
  • Ce trebuie să fac ca să mă pregătesc pentru tratament ?
  • Sunt necesare alte analize ?
  • După tratament trebuie să fiu monitorizat ? cât timp ?
  • Care este prognosticul meu, în opinia dvs ?
  • Care este riscul să reapară cancerul după tratament ?
  • La ce trebuie să fiu atent, ca să recunosc dacă a reapărut cancerul ?
  • Dacă reapare cancerul, ce trebuie să fac ?
  • Am risc crescut să fac alt cancer de piele ?
  • Ce trebuie să fac ca să previn reapariția cancerului  sau apariția altui cancer de piele ?
  • Cei din familia mea au risc crescut de cancer de piele ? ce trebuie să îi sfătuiesc să facă ?

 

Publicatie a Fundatiei Romane contra Cancerului de Piele cu sprijinul Skin Cancer Foundation.
Imaginile clinice au fost puse la dispozitie de Prof. Dr. Dan Forsea, Clinica I Dermatologie Colentina, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila.
Pentru informatii suplimentare contactati Fundatia Romana contra Cancerului de Piele:
www.cancerdepiele.ro
info@cancerdepiele.ro