Squamous Cell Carcinoma

A DOUA FORMĂ DE CANCER DE PIELE CA FRECVENȚĂ

Cuprins: Ce este carcinomul spinocelular (CSC)? Care sunt cauzele CSC? Cine are risc crescut de carcinom spinocelular? Cum depistezi carcinomul spinocelular? Diagnosticul medical Modalități de tratament ale CSC Prognostic Riscul de recurenţă al CSC Cum să previi cancerul de piele? Întrebări pentru medicul tău

 

Ce este carcinomul spinocelular (CSC)?

Carcinomul spinocelular (CSC), este o formă de cancer de piele situată pe locul al doilea ca frecvență, după carcinomul bazocelular și care afectează sute de mii de oameni în Europa, în fiecare an. Carcinomul spinocelular ia naștere din epiderm şi este asemănător celulelor scuamoase, care alcătuiesc  cea mai mare parte a straturilor superficiale ale pielii. CSC poate apărea în orice regiune a corpului, inclusiv la nivelul mucoaselor, dar este mai des întâlnit în zonele expuse soarelui.

Deşi CSC rămâne de obicei limitat la epiderm pentru o anumită perioadă de timp, dacă nu este tratat penetrează în cele din urmă şi ţesuturile de dedesubt. Când acest lucru se întâmplă, evoluția sa poate duce la desfigurare. Într-un mic procent din cazuri, carcinomul spinocelular se poate răspândi (metastaza) în corp, către țesuturi și organe aflate la distanță şi poate fi fatal. CSC care metastazează sunt de obicei cele care apar în zone ale pielii ce prezintă inflamație cronică, sau la nivelul mucoaselor și buzelor.

 

Care sunt cauzele CSC?

Expunerea cronică la soare determină cele mai multe cazuri de CSC. De aceea aceste tumori apar de cele mai multe ori în zonele corpului expuse la soare: faţă, gât, mâini, umeri, braţe sau spate. Marginea urechii sau buza de jos sunt în mod special vulnerabile la dezvoltarea acestui tip de cancer.

CSC mai poate de asemenea apărea în zonele în care pielea a suferit anumite vătămări: arsuri, cicatrici, infecţii, răni de lungă durată, expunere la raze X sau contactul cu  anumite substanţe chimice (cum ar fi arsenicul sau derivații de petrol). Mai mult, inflamaţiile cronice ale pielii sau bolile ce slăbesc sistemul imunitar pentru o perioadă mai lungă de timp pot favoriza dezvoltarea CSC.

În unele cazuri CSC apare spontan pe ceea ce pare a fi piele normală, sănătoasă şi nevătămată. Unii cercetători consideră că tendinţa de a dezvolta această formă de cancer poate fi uneori moştenită.

 

Cine are risc crescut de carcinom spinocelular?

Oricine s-a expus timp îndelungat la soare poate dezvolta CSC. Se consideră că CSC este cauzat în principal de expunerea cumulativă, de lungă durată la soare.

Persoanele cu piele deschisă la culoare, părul blond şi ochii albaştri, verzi sau cenuşii au cel mai mare grad de risc.

Cei a căror profesie implică multe ore petrecute în aer liber sau cei care îşi petrec timpul liber la soare se află în special în pericol.

Acest tip de cancer apare de obicei în regiunile corpului expuse soarelui.  Marginea urechilor și buza inferioară sunt locuri predilecte pentru apariția CSC.

Pielea vătămată de către diverși alți factori în afară de soare poate de asemenea dezvolta carcinom spinocelular. Printre factorii nocivi se numără: arsurile, cicatricile, rănile deschise care nu se vindecă, bolile inflamatorii ale pielii și expunerea la radiații sau substanțe chimice cum ar fi arsenicul sau derivații de petrol.

Leziuni precanceroase

Anumite afecțiuni ale pielii sunt considerate precursoare ale cancerului de piele. Ele se asociază uneori cu dezvoltarea în timp a unui carcinom spinocelular. Unele din acestea sunt rezultatul expunerii excesive, neprotejate la soare.

Printre leziunile precanceroase se numără:

• KERATOZA ACTINICĂ SAU SOLARĂ

Keratozele actinice sunt excrescenţe aspre, solzoase, uşor reliefate, care variază în culoare de la maro la roşu şi pot atinge un diametru de până la 2,5 cm. Apar de cele mai multe ori la persoanele în vârstă. Unii experţi consideră keratozele actinice drept o formă timpurie a CSC.

Cheilita actinică este o forma de keratoză actinică ce apare pe buze, care devin  uscate, crăpate, solzoase şi palide sau albe. Afectează în special buza inferioară, care este expusă mai mult soarelui decât cea superioară.

• LEUKOPLAZIA

Reprezintă pete sau plăci albe pe limbă sau în interiorul gurii, la nivelul mucoaselor, care au potențial de transformare în  CSC.  Ele sunt cauzate în principal de agenți iritativi ce acționează timp îndelungat, cum ar fi fumatul sau consumul de tutun, sau defecte ale danturii – dinți, proteze sau lucrări dentare cu margini ascuțite, care rănesc mucoasele. Leukoplakia buzelor este cauzată în principal de expunerea excesivă la soare.

• BOALA BOWEN

Este în general considerată  o formă superficială de CSC care încă nu a depășit limitele epidermului. Apare ca o pată persistentă, de culoare roşu-maronie, solzoasă care poate semăna cu psoriazisul sau cu o eczemă. Netratată, poate invada şi structurile mai profunde.

Indiferent de aspect, la orice schimbare a unei leziuni deja existente pe piele, sau la apariţia unei noi excrescenţe sau a unei răni care nu se vindecă, se recomandă să efectuaţi imediat un control medical. Dacă este vorba de o leziune precursoare, tratamentul timpuriu va evita transformarea acesteia în CSC. Adesea, singurul tratament necesar constă doar într-o procedură chirurgicală simplă sau în aplicarea locală a unui agent chimioterapeutic.

 

Cum depistezi carcinomul spinocelular?

La Ce Să Te Uiți?

CSC apare de cele mai multe ori în zone ale corpului ce au fost expuse razelor solare pentru perioade mai îndelungate de timp. De obicei pielea din aceste zone prezintă urme şi semne evidente ale daunelor cauzate de soare cum sunt ridurile, modificările de pigmentare şi pierderea elasticităţii pielii.

CSC apare de obicei sub forma unei plăci îngroşate, aspre şi solzoase şi care poate sângera ușor dacă este lovită. De obicei arată ca un neg dar uneori apare ca o rană deschisă cu  marginea în relief şi cruste la suprafaţă acoperind baza grunjoasă şi proeminentă. Adesea apare pe buze și în zonele de traumatism cronic.

Exemple de CSC:

O PLACĂ PERSISTENTĂ, ROȘIE, solzoasă, cu margini neregulate, care uneori sângereaza sau formează cruste

O EXCRESCENȚĂ CU O DEPRESIUNE SAU RANA CENTRALĂ, care uneori sângerează in suprafata. Astfel de excrescențe pot crește rapid în dimensiuni.

O EXCRESCENȚĂ ASEMĂNĂTOARE UNUI NEG, care se acoperă de cruste și uneori sângerează

O RANĂ DESCHISĂ, CARE PERSISTĂ timp de săptămâni, sângerează și formează cruste

 

Diagnosticul medical

După examinarea medicală se efectuează de obicei o biopsie pentru confirmarea diagnosticului de CSC. Aceasta presupune extragerea unei mici porțiuni din ţesutul afectat ( sub anestezie locală) şi examinarea acesteia la microscop. Dacă sunt prezente celule canceroase, este necesar tratamentul (de obicei chirurgical).

 

Modalități de tratament ale CSC

Din fericire, există mai multe modalităţi eficiente pentru eradicarea CSC. Alegerea tratamentului se face în funcție de tipul, mărimea, localizarea şi adâncimea invaziei tumorii, precum şi de vârsta pacientului şi de starea sa generală de sănătate.

Tratamentul poate fi efectuat ambulator, într-un cabinet medical sau o clinică. În cazul celor mai multe proceduri se foloseşte anestezia locală. Durerea sau disconfortul sunt de obicei minime în timpul intervenției şi extrem de rar apar după aceasta.

Excizia Chirurgicală

In cadrul acestei intervenții, medicul foloseşte un bisturiu pentru a îndepărta în totalitate tumora, împreună cu o porțiune înconjurătoare din pielea aparent normală, ca margine de siguranţă. Incizia este apoi închisă cu fire de sutură, iar tumora este dusă la laborator unde va fi examinată la microscop pentru a verifica dacă toate celulele maligne au fost îndepărtate.

Chiuretajul Şi Electrocauterizarea

Medicul îndepărtează tumora cu ajutorul unui instrument ascuţit, cu o lamă circulară  numit chiuretă, iar apoi cu acul unui electrocauter arde zona rămasă în urma tumorii împreună cu o porțiune din pielea normală din jur pentru a opri sângerarea. Această procedură în 2 paşi poate fi repetată de mai multe ori, de fiecare dată fiind îndepărtat un strat de ţesut mai profund, până când dermatologul constată că nu a mai rămas niciun rest tumoral.

Chirurgia Micrografică Mohs

Medicul îndepărtează tumora cu chiureta sau bisturiul şi apoi decupează straturi foarte subţiri din pielea înconjuratoare rămasă, strat cu strat. Fiecare strat este verificat atent la microscop şi procedura este repetată până când ultimul strat verificat nu mai conţine celule canceroase. Această tehnică permite salvarea unei părți mai mari de ţesut sănătos şi poate reduce riscul de recidivă locală a tumorii. Este o tehnică laborioasă. Se foloseşte  în cazul tumorilor care au recidivat deja sau care se află în zone greu de tratat cum ar fi capul, gâtul, mâinile şi picioarele.

Radioterapia

Un medic radiolog iradiaza tumora cu un fascicol de raze X sau de particole ( protoni, electroni etc.). Distrugerea totală a tumorii necesită în general mai multe ședinte de tratament pe săptămână,  repetate pe parcursul a mai multe săptămâni.

Radioterapia ca metodă unică de tratament este preferată pentru tumorile care sunt greu de îndepărtat chirurgical sau în cazul pacienţilor cu vârstă înaintată sau cu  stare generală de sănătate precară, care nu ar tolera o intervenție chirurgicală mare.

De asemenea se poate utiliza în combinație cu tratamentul chirurgical, fie anterior intervenției chirurgicale pentru a micșora dimensiunile tumorii și a ușura excizia, fie după intervenția chirurgicală, pentru a distruge eventualele cuiburi de celule tumorale rămase neobservate în piele. În ambele situații poate crește șansele de vindecare.

Chirurgia Laser

Stratul exterior al pielii şi o parte variabilă din straturile mai profunde sunt îndepărtate utilizând un dispozitiv laser cu dioxid de carbon sau erbium-YAG. Laserele asigură distrugerea țesutului tumoral evitând sângerarea. Laserele pot fi folosite ca a doua linie de  terapie atunci când celelalte tehnici nu pot fi aplicate, în cazul pacienților cu risc mare de sângerare sau care nu tolereaza intervenția chirurgicală. Această metodă de tratament este în general folosită pentru leziunile precanceroase sau canceroase foarte superficiale. Riscul de a se produce cicatrici sau depigmentări este însă puțin mai mare decât în cazul celorlalte tehnici, şi este de obicei nevoie de anestezie locală. În cazul tumorilor mai profunde, riscul de recidive este mai mare.

Criochirurgia

In cadrul acestei proceduri dermatologul ”congelează” tumora prin aplicarea de azot lichid cu ajutorul unui aplicator învelit în bumbac sau al unui spray. Acesta îngheaţă zona pe care este aplicat, fără a mai fi nevoie de intervenție chirurgicală sau anestezie. In urma acestui tratament, tumora se micşorează sau se acoperă de cruste şi cade. Procedura poate fi repetată de mai multe ori în cadrul aceleiaşi ședințe de tratament  pentru a se asigura distrugerea totală a tumorii. Uşor de efectuat, criochirurgia este o modalitate preferată de tratament pentru pacienţii cu risc crescut de sângerare sau care nu tolerează anestezia sau intervenția chirurgicală. Este utilă în cazul tumorilor mici, superficiale. În urma acestui tratament pot apărea local roşeaţă, tumefacție, băşici şi cruste. La pacienţii cu pielea închisă la culoare se poate produce depigmentare parțială. Această modalitate are risc mai mare de recidive.

Terapia Fotodinamică (TFD)

TFD poate fi folositoare în cazul leziunilor superficiale, limitate la epiderm, aflate pe faţă sau scalp. Se aplică local pe leziuni o substanță fotosensibilizantă (acid 5-aminolevulinic sau un derivat) în cabinetul dermatologic. După câteva ore pacientul revine la cabinet unde i se aplică pe zonele tratate cu fotosensibilizant o lumină puternică, activatoare. Acest tratament distruge selectiv CSC cauzând pagube minime asupra ţesutului sănătos din jur. Roşeaţa şi tumefacția sunt efectele adverse uzuale ale acestei noi terapii.

Imiquimod

Această substanță, sub formă de cremă, reprezintă un tratament inovator şi promiţător pentru leziunile precanceroase cum sunt keratozele actinice şi carcinoamele foarte superficiale cum este boala Bowen. Substanța determină celulele pielii să producă interferon, o substanţă chimică ce atacă celulele canceroase şi precanceroase.

 

Prognostic

Nu E Un Cancer Banal!

Depistat în fază timpurie, CSC este aproape întotdeauna vindecabil. Cu cât tumora a crescut însă mai mult, cu atât va fi nevoie de un tratament mai complex. Tumorile localizate care nu sunt tratate cu promptitudine pot determina pierderea unei urechi, a unui ochi sau a nasului, astfel încât depistarea lor cât mai devreme este esențială.

CSC poate metastaza către alte organe ale corpului. Metastazarea survine rar, dar când acest lucru se întâmplă, este adesea fatal.

Deoarece majoritatea tratamentelor implică tăierea pielii, trebuie să ne aşteptăm la dezvoltarea de cicatrici ca urmare a procesului de îndepărtare a tumorii. Când se îndepărtează o tumoră mică, rezultatele sunt de cele mai multe ori acceptabile din punct de vedere cosmetic.

Îndepărtarea unei tumori mai mari însă, necesită adesea chirurgie plastică, fiind nevoie de lambouri sau grefe de piele pentru acoperirea defectului, cu producerea de cicatrici și semne inestetice.

Carcinomul spinocelular nu se vindecă de la sine!

El se extinde continuu și poate metastaza, punând în pericol viața

Cu cât îl depistezi și tratezi mai devreme, cu atât tratamentul va fi mai ușor de suportat, și urmările mai puțin grave!

 

Riscul de recurenţă al CSC

Oricine a avut un CSC are un risc crescut de a dezvolta încă unul. Acest lucru se datorează faptului că efectele nocive ale soarelui asupra pielii sunt ireversibile. De asemenea persoanele care au avut un carcinom bazocelular au  o probabilitate mai mare de a dezvolta CSC, deoarece ambele tipuri de cancer de piele sunt cauzate de obicei de expunerea excesivă la soare.

Chiar dacă un CSC a fost îndepărtat cu atenţie, un altul poate apărea în acelaşi loc sau în apropiere. Riscul acestor recurențe este maxim în primii 2 ani după intervenţia chirurgicală inițială. Carcinoamele spinocelulare  dezvoltate pe nas, urechi sau buze sunt în mod special predispuse la recurenţă.

În cazul în care cancerul reapare, medicul poate recomanda alt tip de tratament. Unele metode – ca de exemplu chirurgia micrografică Mohs – pot fi mult mai eficiente decât altele în astfel de cazuri.

Este importantă examinarea periodică a întregului corp pentru a depista eventuale semne de alarmă pentru CSC. Posibilitatea recurenţei face crucială urmărirea cu atenție a tuturor zonelor tratate anterior. Orice schimbare pe care o observi trebuie arătată imediat unui medic, preferabil unuia specializat în boli de piele.

Chiar dacă nu sunt observate semne suspecte, controalele regulate reprezintă o componentă esenţială a programului de îngrijire după tratamentul propriu-zis al tumorii. În funcție de tipul de cancer și de factorii de risc individuali, medicul dermatolog va stabili la ce intervale trebuie să vii la control, și cum trebuie să îți supraveghezi pielea între controalele medicale. De asemenea te va sfătui la ce trebuie să fii atent(ă) ca să depistezi cât mai devreme o o eventuală recidivă a cancerului, și ce trebuie să faci ca să previi revenirea cancerului sau apariția unui alt cancer de piele.

 

Cum să previi cancerul de piele?

Deși CSC şi alte forme ale cancerului de piele sunt aproape întotdeauna vindecabile dacă sunt depistate şi tratate din timp, cea mai sigură măsură de apărare împotriva acestora o reprezintă prevenirea lor de la bun început. Iată câteva bune obiceiuri de protecție, care ar trebui sa facă parte din îngrijirea zilnică a sănătății fiecăruia:

• Evită expunerea excesivă la soare, în special între orele de vârf (10:00 – 16:00)
• Stai la umbră
• Poartă îmbrăcăminte care să te protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi, pantaloni lungi, bluză cu mânecă lungă şi ochelari de soare cu filtru UV
• Folosește o cremă de fotoprotecție cu spectru larg, UVA și UVB și factor de protecţie (FPS) înalt, de cel puțin 15
• Aplică cca. 30g (echivalentul a două linguri) de cremă de fotoprotecție pe toate zonele corpului expuse la soare, cu 30 de minute înainte de a ieși afară. Repetă aplicarea din 2 în 2 ore sau după ce ai transpirat mult sau după ce ai intrat în apă
• Evită solarul și lămpile de bronzare artificială
• Nou-născuții nu trebuie lăsați la soare. Cremele de protecție solară pot fi folosite pentru copii începând de la vîrsta de 6 luni.
• Examinează-ţi pielea, din creștet până la tălpi, o dată pe lună
• Mergi cel puțin o dată pe an la medicul dermatolog pentru o examinare de specialitate a pielii.

 

Întrebări pentru medicul tău

Diagnosticul de cancer de piele nu este unul banal. Asigura-te ca poți discuta cu medicul tău ceea ce te framântă și tot ceea ce ai vrea să știi despre acest diagnostic, despre posibilitățile de tratament și despre prognosticul tău pe termen mai lung.

Iată câteva întrebări pe care le-ai putea pune medicului tău pentru a clarifica situația ta. Bineînțeles sunt doar niște sugestii, și trebuie să te simți liber să întrebi medicul orice altceva te interesează privind diagnosticul tău. Și nu uita: vecina, colegul de birou sau farmacista nu te pot sfătui la fel de bine ca un medic specializat în această problemă!

• Ce tip de cancer de piele am?
• Acest cancer are risc de metastazare ? a metastazat deja ?
• Care sunt opțiunile de tratament în cazul meu și ce îmi recomandați dvs.?
• În afară de intervenția chirurgicală mai este nevoie de vreun tratament ?
• Care sunt riscurile sau efectele adverse ale tratamentului, la care trebuie să mă aștept ?
• Ce trebuie să fac ca să mă pregătesc pentru tratament ?
• Sunt necesare alte analize ?
• După tratament trebuie să fiu monitorizat ? cât timp ?
• Care este prognosticul meu, în opinia dvs ?
• Care este riscul să reapară cancerul după tratament ?
• La ce trebuie să fiu atent, ca să recunosc dacă a reapărut cancerul ?
• Dacă reapare cancerul, ce trebuie să fac ?
• Am risc crescut să fac alt cancer de piele ?
• Ce trebuie să fac ca să previn reapariția cancerului  sau apariția altui cancer de piele ?
• Cei din familia mea au risc crescut de cancer de piele ? ce trebuie să îi sfătuiesc să facă ?